Istoria DeMolay International
Ordinul DeMolay a fost fondat de Frank S. Land (DAD Land, născut în 1890) în anul 1919 în Kansas City, SUA, acesta făcându-și timp să îi ajute pe tânărul Louis Lower, rămas fără tată, și pe alți 8 prieteni ai acestuia.
În ianuarie 1919, DAD Frank S Land și Louis Lower s-au întâlnit pentru prima dată, după ce acestuia din urmă îi murise tatăl. Louis i-a povestit despre sine spunându-i: „Sunt un elev destul de bun. Chiar și în condițiile acestea grele prin care trec, vreau să termin liceul și să îi ajut și pe alții cu educația”.
Ordinul a fost numit de cei 9 băieți care au ascultat povestea lui Jacques DeMolay, ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, care a rămas amintit de istorie pentru sacrificiul făcut și loialitatea față de prietenii și cavalerii săi.
Ordinul DeMolay au crescut și s-a extins rapid, în 1920 fiind instalat al doilea capitul, în Omaha, SUA și, curând, alte comunități din Nebraska, Missouri şi ale statelor din jur au cerut deschiderea de noi capitule. În prezent, comunitatea DeMolay numără peste 3 milioane de membri și are active peste 1000 capitule la nivel mondial.
DAD Land, fondatorul Ordinul DeMolay, era membru și angajat (din 1914) în cadrul Ritului Scoțian Antic și Acceptat, la sediul acestuia din Kansas având loc și prima întâlnire a grupului de 9 băieți care urmau să devină DeMolay.
Era firesc, atunci, ca grupul să se identifice într-un fel cu acest mediu. Grupul iniţial de 9 bărbaţi tineri a fost: Louis G. Lower, Ivan M. Bentley, Edmund Marshall, A. Gorman McBride, Jerome Jacobson, William W. Steinhilber, Elmer Dorsey, Clyde C. Stream și Ralph Sewell. Când își făceau planuri de formare a noii lor organizații, DAD Land le-a cerut să invite mai mulţi prieteni pentru şedinţa următoare.
Treizeci şi unu de tineri au venit la a doua întâlnire. Pe parcursul acestei a doua întâlniri, DAD Land a sugerat ca ei să se gândească la numele organizației. Grupul a decis cu privire la „Consiliul DeMolay”.
Ei au jurat pe Biblie pentru respectarea valorilor Ordinului, primul care a făcut acest jurământ fiind Louis Lower. Gorman A. McBride a fost ales preşedinte, Lester Pennington vice-preşedinte, Louis G. Lower secretar, John Miller administrator şi Clyde Stream sergent.
La o reuniune din aprilie 1919, titlurile ofiţerilor au fost modificate din preşedinte în Maestru Consilier (MC), cel de vice-preşedinte în Prim Consilier (PC), cel de secretar în Scrib şi cel de sergent-la-arme în Santinelă. Un nou titlu, Consilier Secund (CS), a fost adăugat şi Averill Tatlock a ocupat această poziţie.
În același an, discuția aferentă sponsorizării organizației a fost adusă în faţa conducerii Ritului Scoțian din Kansas City, care a decis să sponsorizeze DeMolay și să desemneze primul Consiliu al Ordinului.
